M-am văzut rătăcind către tine drumul cunoscut al tuturor sfârșiturilor
de până acum. Aerul se agăţa de fiecare pas dospindu-i taina.
M-am văzut mergând pe jos până la tine și aş fi mers până mi s-ar fi tocit
tălpile, sleindu-se sub inima mea piatră de moară dezmierdată de lumină.
Te-aş fi căutat râcâind pământul îngheţat cu degetele şi te-aş fi găsit prunc
în pântecul întunericului afânat. M-aş fi aşezat lângă oasele tale,
numărând înapoi până la începutul lumii şi mi-aş fi dormit somnul
cu ochii larg deschiși.
(25 septembrie 2016)